Luni, 20 august 2018   Mica publicitate Arhivă Contact Căutare:
 
Logo Oltenia 24
anticariatul nou sus
Învăţământ şi Cultură » 25 ianuarie 2018, ora: 08:23
rss
 

Trei lucrări în primă audiţie la Filarmonica Oltenia Craiova

Trei lucrări în primă audiţie la Filarmonica Oltenia Craiova

Vineri, 26 ianuarie 2018, ora 19:00, Orchestra Simfonică și Corala Academică ale Filarmonicii “Oltenia” Craiova, dirijate de maestrul Giovanni Panella (Italia-Argentina), prezintă un program integral în primă audiţie la Craiova: „Suită de dansuri românești din secolul 18” de Ludovic Bács, „4 vitralii” de Ottorino Respighi şi „Stabat Mater” pentru orchestră, cor şi solişti de Licinio Refice. Soliști sunt soprana Marta Rossi (Italia-Argentina) şi tenorul Bogdan Lupea, iar maestru de cor, Pavel Şopov.

de Mădălina Bălan
redactia@oltenia24.ro

 Maestrul Giovanni Panella este absolvent al Conservatoarelor “L. Refice” din Frosinone (compoziție și dirijat coral) și “San Pietro a Majella” din Napoli (dirijat orchestră). Face parte dintre muzicienii tineri italieni cu preocupări artistice diverse: producții simfonice, camerale și de operă, dirijor și compozitor invitat pentru ansambluri corale și orchestrale în Italia și în străinătate. Giovanni Panella a fost asistentul maeștrilor Gian Luigi Zampieri și Federico Longo, în numeroase concerte simfonice sau producții de operă. A colaborat cu diverse orchestre europene, precum Orchestra Radio București, „Orchestra dell’Università degli Studi” din Milano, Orchestra de cameră „Athanor” din Roma etc. Din 2011, își desfășoară activitatea artistică în America de Sud, cu precădere în Argentina, colaborând cu orchestre importante. 


Născută în Italia, Marta Rossi beneficiază de o solidă pregătire artistică, având studii inițiale în teatru și dans, aprofundate apoi în plan muzical – pian, chitară clasică și canto clasic (cu Daniela Valentini la Conservatorul “Licinio Refice” din Frosinone). Este și laureată în Arta și tehnica spectacolului teatral, la Universitatea “La Sapienza” din Roma, în această calitate susținând conferințe multidisciplinare despre muzică, teatru și film. Deține o bogată experiență în calitate de solistă: muzică de cameră, vocal-simfonică și de operă. A cântat în Asia, Europa și America, și în mod special în Italia natală și în Argentina, țară în care își desfășoară activitatea în prezent. De asemenea, a înregistrat muzică sacră pentru Radio Vatican.

Licențiat al Universității Naționale de Muzică București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Secția Canto, tenorulBogdan Lupea este angajat ca solist vocal la două instituții muzicale bucureștene de prestigiu, precum Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” și Opera Comică pentru Copii. Tenorul Bogdan Lupea a susținut concerte atât pe scene bucureștene, ca Ateneul Român, Sala “Mihail Jora” a Radiodifuziunii Române sau Teatrul Național, cât și pe importante scene din țară. Repertoriul său vast cuprinde roluri de operă, cum sunt Nemorino (Elixirul dragostei) și Ernesto (Don Pasquale) de Donizetti, Faust (Faust) de Gounod.

 

***

Suita de dansuri românești din secolul al XVIII-lea a fost definitivată în septembrie 1979 și a fost menită de maestrul Ludovic Bács ansamblului său, Musica Rediviva. Ea alătură dansuri populare românești, fermecătoare, pline de savoare și energie cum sunt „Dansul călușarilor”, „Melodia cunoscutului cântec Kimpe” (Ghimpele), „Bătuta” și „Melodii de hore (valahe)”. (Ioan Dobrinescu) 


Lucarea „4 Vitralii” („4 Church Windows”) de Ottorino Respighi evocă în splendide orchestrații și cu o mare forță dramatică evenimente religioase pictate pe ferestrele bisericilor italiene. „Fuga în Egipt” portretizează în sonorități modale drumul Maicii Domnului cu pruncul Iisus, lupta Arhanghelului Mihail este redată prin sonorități viguroase, tente pastorale apar în „Dimineața Sfintei Clara” (inspirată de o legendă din secolul 13), ultima mișcare portretizându-l pe Papa Grigore cel Mare (590-604) binecuvântând enoriașii (o grandioasă desfășurare sonoră, cu aportul întregului aparat orchestral).


Mai puțin cunoscut în plan internațional, Licinio Refice a fost un remarcabil compozitor, reformator al muzicii sacre italiene din secolul 20. Conservatorul din Frosinone și Asociația Muzicală din Patrica (orașul natal) îi poartă numele. De referință rămâne și lucrarea Stabat Mater pentru soliști, cor și orchestră, versiune revăzută, datorată maestrului Giovanni Panella. Cu o scriitură complexă și „adaptată” secolului 20, lucrarea nu părăsește totuși clasica frumusețe a muzicii italiene, mergând pe firul marilor realizări de gen ale compozitorilor din peninsulă.


 
Alte articole din Învăţământ şi Cultură:
Aveţi ceva de comentat?
Share/Bookmark
Numele dumneavoastră:




Introduceţi codul:
Comentariul:
Ştiri pe bandă
 
Water
Abonează-te la newsletter
 
 
Publicitate
 
Ultimele comentarii
 
Oltenia24 on Facebook

© Copyright Mădălina Bălan | Textele şi fotografiile nu pot fi reproduse fără acordul titularilor de copyright.